23 februarie 2010

Nu renunta niciodata la visele tale!(sursa Evz)

Anda Lascu este o adolescenta in varsta de 13 ani din Ploiesti.La prima vedere pare perfect sanatoasa,insa ea sufera de o boala rara numita poliartrita reumatoida,care ii afecteaza toate articulatiile.
Boala are o evolutie cronica,iar daca nu respecta tratamentul si nu face zilnic gimnastica de recuperare,articulatiile se distrug,ea poate anchiloza,sau mai rau paraliza.
A trecut prin multe incercari grele,nu mai putea sa mearga,incheieturile i se inrosisera si orice miscare era dureroasa pentru ea.
A reusit sa treaca peste toate durerile cumplite si a facut dans de performanta,nedorind nici o clipa sa renunte la visul ei.
Anda nefiind recuperata complet depune eforturi supraomenesti pentru a stapani pasii de dans,fiind permanent dependenta de gimnastica de recuperare si de un sport(in acest caz dansul sportiv).
Profesoara de dans,Ioana Ciocoiu marturiseste ca este un copil cu mult potential,care trebuie sa munceasca de doua ori mai mult decat ceilalti,desi are o boala destul de rara si grava face fata cu succes antrenamentelor.
Ea nu si`ar imagina cum ar fi viata ei fara dans,de aceea nu renunta nici o clipa la acest vis.
Au fost momente in care s`a simtit singura si neajutorata,dar cu ajutorul parintilor si apoi singura si`a recapatat echilibrul si increderea in sine.
A participat la peste 40 de competitii si a reusit de foarte multe ori sa urce pe podium.
Parintii povestesc ca la un concurs,a acuzat dureri iar antrenoarea a vrut sa o scoata din ring,dar a preferat sa danseze bandajata.Atunci avea doar 8 anisori si a castigat locul 4.
Ea este o fire deschisa si optimista,stie sa se bucure din plin de viata si mai stie un lucru:ca visele pot deveni realitate.
Este un exemplu demn de urmat,o persoana curajoasa,cu multa vointa,care sigur va ajunge unde isi doreste,iar efortul depus va fi rasplatit.

19 februarie 2010

Miracolul vorbirii dupa implant(sursa Evenimentul zilei)

La 3 ani Stefania a fost diagnosticata cu doua diagnostice grave:ea era muta si surda.Parintii au refuzat sa se resemneze si i`au pus fetitei un aparat auditiv pe urechea dreapta,iar doctorii au apelat la implantul cohlear,pentru urechea stanga,o interventie dificila dar cu rezultate uimitoare.
Fetita merge la o gradinita normala,iar din toamna parintii o vor inscrie in clasa I`a la scoala.
Dupa implantul cohlear fetita aude bine si incepe sa lege primele propozitii.Pentru ea efortul depus este mult mai mare deoarece percepe sunetul prin intermediul unor procesoare si a unor electrozi care ii stimuleaza nervii auditivi.Acum ea este o domnisoara simpatica si cocheta,cu ochii caprui jucausi si parul sic prins in agrafe.
Zambeste mai mereu,insa are si unele momente in care este timida.Impreuna cu logopedul face progrese,iar cand uita vreun cuvant incepe sa`si rasuceasca manutele si incep sa`i dea lacrimile.Stefania este un caz fericit,este exceptia sistemului medical defectuos din Romania.